La présomption que deux corps peuvent s'influencer mutuellement ou agir de concert, sans être en contact physique, est le sujet de cette expérimentation télépathique. Au cours de 28 séances de télépathie réparties sur une année, P & B émettent et reçoivent à tour de rôle, en partant à chaque fois d'une photographie. Elles génèrent une correspondance visuelle poétique qui implique d'apprendre à négocier la distance - non pas pour la surmonter, mais pour voyager à l'intérieur d'elle.

Dans son essai « Télépathie », reproduit dans ce livre, le philosophe français Jacques Derrida utilise l'expression « transfert et télépoétique », en référence aux lettres et aux cartes postales, pour décrire comment le Moi s'identifie symboliquement à l'Autre et commence à manifester une représentation intérieure de cet Autre aimé, à savoir : une constellation de significations confinées dans la psyché, où commence notre conversation sans fin.

Inspiré par la profonde compréhension de Derrida selon laquelle le transfert télépathique concerne, dans un sens, davantage « ce qui n'est pas là » que « ce qui est là », Télépoétique : Pratiques d'intimité à distance invite à des lectures imaginaires et cible tout ce qui est invisible : les souvenirs, les absences et les subjectivités féminines richement stratifiées.

The presumption that two bodies can influence each other or act in concert, without actually being in physical contact, is the subject of this telepathic experimentation. Through 28 telepathy sessions spread across one year, P & B take turns in transmitting and receiving, each time starting with a photograph. They generate a poetic visual correspondence that involves learning to negotiate distance - not to overcome it, but a way of traveling within it.

In his essay « Telepathy », which is reproduced in this book, the French philosopher Jacques Derrida uses the phrase « transference and telepoetics », referring to letters and postcards, to describe how the Self symbolically identifies with the Other and begins to manifest an inner representation of this beloved Other, namely: a constellation of meanings confined in the psyche, where our endless conversation begins.

Inspired by Derrida's profound understanding that telepathic transference is, in a sense, more about « what is not there » than « what is there », Telepoetics: Practices of Intimacy at a Distance invites imaginary readings and targets all that is invisible: memories, absences, and richly layered female subjectivities.

Prezumția că două corpuri se pot influența reciproc sau pot acționa în mod concertat, fără a fi în contact fizic, este subiectul acestui experiment telepatic. Prin intermediul a 28 de sesiuni de telepatie desfăşurate pe parcursul unui an, P & B transmit şi receptează pe rând, pornind de fiecare dată de la o fotografie. Ele generează o corespondență vizuală poetică ce implică învățarea negocierii distanței - nu pentru a o depăşi, ci ca un mod de a călători în înăuntrul ei.

În eseul « Telepat<h>ie » al lui Jacques Derrida, reprodus în această carte, filosoful francez foloseşte expresia « transfer şi telepoetică », referindu-se la scrisori şi cărți poştale, pentru a descrie modul în care Sinele se identifică simbolic cu Celălalt şi începe să manifeste o reprezentare interioară a acestui iubit Celălalt, şi anume: o constelație de semnificații impregnate în psihic, acolo unde conversația noastră nesfârşită începe.

Inspirată din înțelegerea profundă a lui Derrida conform căruia transferul telepatic este, într-un fel, mai mult despre « ceea ce nu este acolo » decât despre « ceea ce este acolo », Telepoetică: Practici de intimitate la distanță invită la lecturi imaginare şi vizează tot ceea ce este invizibil : amintiri, absențe şi subiectivități feminine bogat stratificate.